Astăzi, când îi schimbam scutecul copilului meu, privirea mi s-a oprit pe cicatricea mică, abia vizibilă, rămasă după operația pe care a suferit-o în luna mai. O urmă firavă, dar care pentru mine spune o poveste întreagă — povestea primelor luni din viața lui, pline de teamă, neputință și rugăciune.
Zile in care nu mai stii ce sa faci
Primele zile de diversificare au fost un amestec de entuziasm, piure de morcovi pe pereți și întrebarea "Oare fac bine?". O poveste despre răbdare și încredere.
O poveste despre nopți scurte, dimineți prea devreme și liniștea care, într-o zi, se așază.
Primele zile acasă cu bebelușul: spații care par mai mici, brațe care devin cel mai sigur loc, oboseală care trece și învățarea de a fi prezentă, nu perfectă.
Într-o zi, am văzut zâmbetul sincer al bebelușului meu și am înțeles că sunt tot ce are nevoie, chiar dacă uneori mă îndoiesc de mine.
În primele luni după naștere, plângeam pe ascuns în baie. O poveste despre vindecarea prin comunitate și acceptarea sentimentelor complexe ale maternității.
O poveste sinceră despre cum sarcina nu este întotdeauna ca în filme - despre frici, așteptări și descoperirea că iubirea de mamă vine uneori încet, ca zorile.